Îmi sunt datoare să uit…

Îmi sunt datoare să uit…acum, după atâtea cuvinte rostite între noi, priviri lungi, atingeri calde, îmbrățișări fierbinți, zâmbete în colțul gurii sau râsete în hohote, momente de amor a venit momentul să spun ”Bună Dimineața”. E timpul să mă trezesc…și să uit. Îmi sunt datoare să uit pentru că nu mai ești. Ce nu mai este? Sau ce a fost? Nici măcar nu știu. Știu doar că îmi sunt datoare să uit…să ies din furtuna în care mă avântasem, să tai ancora care nu mă lăsa să plec, să las în urmă vuietul ce suna pe alocuri a strigăte de durere. Îmi sunt datoare să-mi ajut inima să bată din nou cu dorință, să râdă cu poftă, să se zbată de plăcere. La fel de datoare sunt și minții. Să fie prezentă, să îndrume pașii drepți acolo unde mi-e dat să ajung.  Continuă lectura

Anunțuri